Skip to content

Sezonul protestelor, aşa cum l-a trăit Cristian în piață, online şi în fața televizorului (II)

Joi: Vine sfârşitul lumii, altfel nu se poate, după ziua în care România tv adevăr a grăit: până la urmă, am avut căței contracost la proteste. Câteva sute. Miracolele nu se opresc aici: de câteva zile, mutu vorbeşte, A3 parcă a dat-o la întors, iar Teleormanul a ieşit în stradă.

Mai mult, cățeii s-au înțeles aşa de bine cu jandarmii, încât fo’ sută au rămas să se prezinte, cu nume, prenume şi amprente. Ştim doar că drumul cel mai scurt spre inima organului se parcurge urcându-i în cap o sută de mii de oameni cumsecade şi zvârlind cu bucăți de gheață în dispozitiv.

Prea multe n-am aflat nici eu, că după ce au urcat în dube şi s-au închis uşile alea prietenoase, din tablă cu gratii, petrecerea a devenit exclusivistă. Se ştie: pulanele e timide.

Aud că ceaiul dansant a continuat până dimineața, când protestatarii de rând se urneau deja la munci. Aşa e în viață: unii cu munca şi protestele, alții cu subsemnatul prin beciuri.

Vineri: sunt o răgălie. Aşa zice unu’ de prin părțile Vasluiului, rătăcit pe culoarele Parlamentului. Greşeşti dle senator, tocmai ce mă împăcasem cu gîndul ca sunt drogat şi manipulat de Soros. Crecă îl roade la lingurică să ştie că noi, ăştia din piață, nu suntem bețivi, curve sau violatori, aşezați cuminţi sub patrafirul statului creştin ortodox, în aşteptarea binecuvântării ajutorului social lunar. Oricum, după standardele habotnicilor de conjunctură, noi avem niciun Dumnezeu; nici n-am avea loc, e prea prins cu deszăpezirea oraşului, atunci când nu e ocupat să se milostivească de culturile de subzistenţă ale țărănimii autohtone sau de programele electorale ale primăriţelor cu ambâţ.

Premiere în Ialomiţa şi Teleorman, unde simţul civic a răsărit timid, ca ghioceii la Cernobâl după iarna atomică. Drept vă spun, 100 de protestatari din Teleorman cântăresc cât suta de mii de oameni adunați în fata Guvernului.

În ecuația politică intră (sau iese) un ministru proaspăt demisionar, un parlamentar de Teleorman cu bagajul făcut (!!!) şi încă unul să-i țină de urât (ambii de la putere). Plus ministrul care a ieşit la tablă, dar între timp a  fugit să spele buretele şi dus a rămas, delegându-şi locul din catalog. Arde aşa de tare, încât nici Gâdea nu s-a mai scăldat pe sticlă. Grijă mare, chiar şi oastea lui Napoleon s-a subțiat spre nimic prin pustiurile Rusiei, dar împăratu’ tot a scăpat întreg şi cu hainele pe el. Nu s-a schimbat nimic, vă zic io.

Fantomele trecutului răsar pretutindeni: au apărut liste cu jurnaliştii care îndrăznesc să tulbure activitatea puterii. Ne regăsim, aşadar, în anii ‘50 ai desantului bolşevic, când listele cu duşmanii de clasă erau încropite de activişti analfabeți şi citite cu spume la gură de propagandişti la cercurile agrotehnice.

Mai mult, cică Guvernul va face iar ore de noapte ca să deznoade DNA şi DIICOT, aceste Golgote ale oricărui aspirant la o carieră serioasă în politică. Degeaba păzim noi piaţa, că ăştia s-au repliat şi pun ţara la cale de la Parlament.

Seara mă găseşte pledând pentru statul de drept la bara umeda şi rece a gardului jandarmeriei. Daca nu vor cădea la judecata tribunalului, poate vom izbândi noi, aici, cu pledoaria străzii.

La 27 de ani de la revoluție, 100k + de oameni educaţi şi civilizaţi sunt constrânşi între nişte garduri de fier care apără Guvernul de mulţimea paşnică. Dar, dacă gardurile astea sunt pentru noi, pe ei cine îi ţine în frâu? Care pe care fură?

Uniţi în foame, frig şi sărăcie, moldovenii şi bulgarii au chemat şi ei primăvara, din gerul comunismului cu față nouă care cuprinde din nou capătul desculţ al Europei. În bezna din acest colţ de rai, se pare că doar licuriciul cel gras mai poate face umpic de lumină. Solidaritatea lor îmi merge la inimă, aşa cum au intrat, la vremea lor, şi bomboanele Bucuria, Dallas şi desenele alb-negru.

Dincolo de emoţie, aşteptăm în continuare, în bezna pieţei, soluţii pentru ziua de mâine. Istoria ne aleargă în cerc până ameţim şi uităm că planeta nu are colţuri: la ceas de grea incercare pentru suflarea românească, avem iarăşi un neamţ în fruncea statului, doar că-i lipseşte un Brătianu pe lângă el. Până vom inventa unul, norocul ne surâde din altă parte, pentru că atunci când proletarii au devenit burghezi, iar țăranii – nomenclaturişti, sfârşitul lumii perfecte închipuite de Marx, Lenin şi Pistruiatul este mai aproape decât îndrăznim să visăm.

Sâmbătă: Am ajuns. La Guvern nu e nimeni, dar luminează ca bradul de Crăciun. Zici că a scăpat fii-miu la întrerupătoare.

E a cincea zi de proteste, iar factura tot nouă ne va veni. Îmi vine să las tot şi să plec acasă când mă gândesc câte ore suplimentare, sâmbete şi duminici avem de plătit pentru uniformele care ne privesc de după gard.

Suntem peste 100k, cifra a devenit un reper sub care jurnaliştii nici nu mai ies în frig, la cadru. Dar ştirea vine de la Urziceni, unde lumea a iesit pentru prima dată să protesteze.

Şefu’ mare din dealul mitropoliei a stat o mână, chiar două, cât să vadă cum se aşează cărțile. După, a trimis un mesaj despre pace şi iubire, dar până la urmă n-a înţeles nimeni de care parte a dat-o.   #popa_tot_popă_rămâne

Ciorbea a discutat între şase ochi cu preşedintele. Nu ştiu ce i-a arătat neamțul în spatele uşilor închise, dar, la cât de apăsat a ieşit, părea că avocatul poporului are nevoie de un avocat adevărat. Sucindu-şi ochii ca un cameleon beat, a dat o la-ntors ca în depoul Ploieşti şi a promis un drum la CCR cu ordonanța de gât.

Ghițătv: Operaţiune girată de puterile straine vizează ruperea României. Până una-alta, şi-au scos sigla de pe aparatura din stradă, altfel le rupea mulțimea picioarele.  #singuri_împotriva_tuturor

Emil Constantinescu solicită majorităţii parlamentare PSD-ALDE să ceară Guvernului abrogarea ordonanței. Când vorbeşte Emil, puterea tremură. O glumă la vremea ei, face cât un mandat ratat. Am plâns râzând, stimabile.

Ficțiunea ia locul rațiunii: cică Dragnea poa’ să aducă orişicând un bulion de pesedei în contramanifestaţie la hipsterimea din piaţă, da’ nu vrea, că e băiat responsabil şi iubeşte peste măsura ţara, nu ca tehnocrații ăia care au vândut-o lui Soros. #ia_i _de_pe_mine_că_i_omor      Fratele meu e mai mare ca fratele tău şi vă bate pe amândoi. Da’ nu îl chem, că vreau să fim prieteni. Hai că s-a sunat, mai vorbim la pauza mare.  #hai_sictir

Ion Iliescu: Protestele, efectul incitării pe care a făcut-o Iohannis, care a provocat această anarhie. Ochii pe el, ăsta e în stare să ne fure iar revolta. #spaima_golanilor

În loc de mineri, trenurile aduc la proteste studenți. Bazinele studențeşti au luat locul bazinelor carbonifere, acelea pe care s-a clădit comunismul, s-a apărat neocomunismul şi s-a îngropat viziunea economică timp de două decenii după decembrie ‘ 89. E prea mult pentru nea Nelu. Democrația deşănțată i-a stins brusc lumina. Se duce la culcare, oricum mâine se scoală devreme: are treabă la procuratură.

Tăriceanu: Eventuala abrogare a Ordonanţei ne va permite să avem o discuţie serioasă despre cum ne construim viitorul. Simplu şi pe lege, boss. #în_zeghe_şi_cătuşe

După prânz, ordonanţa se clatină, ca puterea de muncă sub chinul digestiei. Dragnea o dă pe Grindeanu, Grindeanu o dă pe Iordache iar Iordache şi-a delegat atribuțiile în ea de ordonanţă, că i-a mâncat sufletul şi nervii. Cine răspunde? #altă_întrebare?

A venit seara. După ce a împuşcat ordonanţa ca s-o lase să învie pe holul Parlamentului, Grindeanu a scos capul în sala de conferinţe (seara asta, tati l-a lăsat să se joace singur cu presa): Vin azi să vă spun decizia MEA ca premier. Na, poftim: strada fierbe iar omul nostru face glume în prime time, ca Benny Hill.    #mi_a_zis_să_vă_zic

Romaniatv: “Primul eşec al propagandei – nu a strâns milionul în Piaţa Victoriei”. Touche! Guvernanții noştri au standarde atât de ridicate încât, sub un meleon, euro sau protestatari, nici nu se ridică de pe scaun.

A mai trecut o zi, fiecare dintre ele aduce câte ceva nou. Mie mi-a adus o bluză termică, o pereche de şosete în plus şi o pancartă care îmi tot alunecă din mâini. Până la urmă, tot picioarele m-au trădat, semn că manipularea şi banii lui Soros nu țin de cald destabilizatorului de neam şi țară.

Primesc mesaje cu #rezistați. Fiecare cu rezistatul mă-sii. Unii în piață, alții la căldură. Glumesc, ştiu bine că de mâine veniți şi voi. Care “mâine”, asta e altă discuție.

Plec acasă, am apărat şi azi statul de drept, până m-a luat dracu’ de frig.

Va urma.

PS: sharing is caring, aşa că vă las la butoane, ca să puteţi da mai departe:

Published inIarna protestelor

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2017 Toate drepturile rezervate cristianacatrinei.ro.

Share This

Share this post with your friends!