Skip to content

Category: Mai mult eu

I speak fluent sarcasm

Toamna, statul îşi numără grijile şi se scarpină de bani în buzunarele noastre

După ce m-am bronzat în lumina televizorului o săptămână întreagă, m-am iradiat cu veşti suculente despre primenirea urbei, manualele gata conspectate, propășirea păcii între poporul român și cel nord-coreean, autostrăzi de hârtie, pensii, piloni și alți stâlpi de care spânzură, incert, viitorul nostru. Voi să nu faceți la fel, căci insolația tv sfârșește, invariabil, în greață, dureri de cap și atacuri de panică. Le-am înșirat pe toate, aici:

La Târgul Vitan, bişnița organizată e mama progresului în marşarier

Acolo unde prostia, sărăcia şi golănia clocesc laolaltă, România modernă pare un vis cronic de vară înzăpezit între Piața Bobocica și Târgul Vitan, pe care îl respiri, cu aburi la gură, în lumina hibernală a soarelui de ianuarie.
Pentru că gândul cel păcătos mi-a tulburat mințile să-mi cârpesc căruța pe bani puțini, m-am întors în timp vreo douăşcinci de ani, într-un peisaj postapocaliptic, suspendat între socialismul falimentar și capitalismul fără de capital. Aventura mea în târg, aici:

Patimile mele din buza Paştilor

La şapte şi-un sfert, o coadă de balaur şerpuia în afara coşmeliei, tăia trotuarul şi se încolăcea printre doi stâlpi de beton. Credinţa nestrămutată în pâinea cea de toate zilele se împleteşte armonios cu dogma românului pentru statul la coadă, păstrată cu sfinţenie din vremurile sănătoase ale epocii de aur, când lucrurile mergeau mai bine iar tineretul ştia ce-i aia bunul-simţ.

© 2017 Toate drepturile rezervate cristianacatrinei.ro.