Skip to content

Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord – 24 iulie 1941

Mă întreb, oare câţi dintre patriotarzii de salon care se-nfoaie steril îngăimând vagi cunoştinţe despre trecutul neamului îşi amintesc că, acum fix 76 de ani şi nicio zi în plus, Armata Română elibera Basarabia şi Bucovina de Nord de sub ocupaţia sovietică.

325.000 de domni din Grupul de armate General Antonescu au luat de-a dreptul în serios lozinca ce şade, astăzi, timid spoită pe sub toate podurile rutiere din vechiul Regat: Basarabia e pământ românesc.  Urmând ordinul viitorului mareşal, Armatele  3 şi 4 române, înfrăţite cu a 11-a germană, s-au pus a evacua cetăţenii sovietici înarmaţi dintre Prut şi Nistru, printr-o abordare mai bărbătească, denumită la vremea aceea operaţiunea Munchen.

Dotarea oştirii era un vis mai puţin frumos decât cel prezentat în filmele de propagandă, căci o parte dintre recruţi încă se mai opreau din mărşăluit să-şi lege obielele opincilor. Licitaţiile pentru avioanele de luptă îi aduseseră lui Carol al II-lea ceva bănuţi şi un scandal de corupţie astfel încât, pe lângă puţinele avioane moderne primite de la nemţi, doar refugierea aviaţiei poloneze proaspăt înfrânte, pe teritoriul nostru, a mai îngrăşat contingentul de înaripate al armiei române înainte de intrarea în război. Cât despre carele de luptă, o adunătură pestriţă de tancuri franceze şi cehoslovace obosite înainte de vreme se îngrămădeau stinghere în Divizia 1 Blindate, o denumire exagerată în raport cu fragilitatea echipamentului de luptă. Dintre acestea, unele văzuseră tranşeele Marelui Război şi doar o parte aveau staţie radio, în timp ce restul erau condamnate să bâjbâie surde pe câmpul de luptă. Laolaltă, fierătaniile ar fi pus la grea încercare căruţele inamice, fără a răzbi însă în faţa noilor blindate sovietice.

Pe lângă înverşunarea Armatei Roşii, materialul de război depăşit, lipsa de experienţă a comandanţilor români şi reminescenţele feudaliste care încă mai guvernau relaţia dintre ofiţeri şi trupă au scos 23 de mii de nume din registrele armatei noastre, faţă de cei 18.000 de mujici căzuţi de partea cealaltă.

În zbaterea lor plină de avânt, forţele române au stabilit un record trist, pierzând între 2 şi 24 iulie mai mulţi oameni decât ruşii cei greu încercaţi, într-o perioadă în care risipa de vieţi era panaceul găsit de Stalin pentru dezastrul de pe front.  În fruntea unei oştiri mai mult potcovită decât  mecanizată, adunată cu arcanul din rămăşiţele României Mari care scăpaseră de împărţeala vecinilor, ofiţerii români năzuiau la gloria unui blitzkrieg autohton. Rămasă în urmă, Armata a 4-a s-a împiedicat în erorile tactice ale comandanţilor, în sectorul Fălciu-Bogdăneşti, vânătorii şi infanteriştii Diviziilor 21 şi Gardă decontând cu opt mii de morţi, răniţi şi dispăruţi lipsa de inspiraţie de la Statul Major. La capul de pod de la Ţiganca, în mijlocul sectorului, românii s-au remarcat prin acte incredibile de eroism, Prutul s-a înroşit cu sângele lor, iar sălbăticia luptelor le-a amintit ofiţerilor mai trecuţi de atmosfera văratică din triunghiul morţii Mărăşti-MărăşeştiOituz. Deasupra, sublocotenetul aviator Vasile Claru doboară trei avioane ruseşti şi, rămas fără muniţie, îşi adudecă postmortem Ordinul Mihai Viteazul, acroşând un al patrulea alături de care se prăbuşeşte în văzul publicului din tranşee.

Într-un final, cu un consistent ajutor teutonic, am înfrânt. Campania dintre Prut şi Nistru ne-a costat 4.271 morți, 12.326 răniți și 6.168 dispăruți, readucând, pentru următorii trei ani, meleagurile Basarabiei şi Bucovinei de Nord în braţele patriei-mamă.

În spatele sloganului Basarabia e pământ românesc a stat atunci voinţa întregii naţiuni şi sacrificiul unei armate. Abia în ultimii ani, autorităţile române au prins glas prin ambasade pentru a răzbi bălăriile de pe mormintele eroilor de pe Frontul de Est. Măcar buruienile să le dovedim, domnilor, nu vă cerem prea mult, căci pe duşmani i-au învins ei, acum mai bine de 75 de ani.    #lecţiadeistorie

Foto: historia.ro, wikimedia.org

PS: sharing is caring, aşa că vă las la butoane, ca să puteţi da mai departe:

Published inLecţia de istorie

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2017 Toate drepturile rezervate cristianacatrinei.ro.

Share This

Share this post with your friends!