Skip to content

Tag: Bucuresti

Cele zece porunci ale șoferului bucureștean la drum de iarnă

A venit iarna și simți cum îți crește barba la fel ca lui Moș Crăciun, în aglomerația de pe străzi? Înseamnă că ești acasă, în București, orașul unde locuiește jumătate de Românie. Ia de chibzuiește la decalogul ăsta, înainte să te așezi în coloana bucureșteană a infinitului, a opta minune a lumii care se lungește, mașină cu mașină, oriunde privești cu ochii:

Strofe de iunie

Ați prins de veste? Soarele împletește din iarbă cununi cu parfum de cireșe, printre teii care și-au copt florile și inundă șoseaua cu arome reci de ceai. Nu ştiu ce faceţi voi, dar eu îmi tocesc ochii în albastrul diluat al cerului și încerc să-mi amintesc firimituri din prima mea ultimă zi de şcoală, o vineri ca nicio alta, pe 17 iunie din calendarul lui ‘88.
O zi de pomină, când, de la clădirea şcolii, veritabil penitenciar al copilăriei mele şi până în cel mai frumos loc din lume, la capătul celălalt al hărții, stăteau toate spaimele lumii, adunate în serbarea sfârşitului de an.
Acum trei decenii, cariera mea de entertainer a început în lacrimi, pe podiumul din curtea școlii 171, unde am dat rasol cu un poem prăpădit:

Decembrie, simptom hibernal de reumatism acut

Peticim zilele tot mai scurte cu bezna lipicioasă care ne fugăreşte de pe străzi. Ninge în cer, se pune strat gros peste nori şi albeşte noaptea cu luciul tăios de cristaluri. Când şi când, sătul de atâta omăt, îşi scutură povara peste lumea ce rabdă dedesubt toate ce-i vin de deasupra.
Mă strecor printre fulgi şi caut un loc ferit de mulţime, ca un fluture hămesit de soare. Nimeni nu mai încape, toţi dau din coate şi se cocoaţă ca şobolanii peste movila de suflete care se ridică tot mai înaltă din adâncurile oraşului.

Noiembrie, plumburiu şi romantic ca o îngropăciune anonimă, te urăsc cu patimă

Abia am găsit, la trotuar, un parazit mărunt ce închiria cu ora bucăţi de asfalt. Îi las maşina cu sufletul îndoit şi mă ascund în mulţimea ce-şi mână spaimele în goana ceasornicului. Ochiuri de apă privesc nicăieri, clipind, în bezna zilei, murmurul paşilor. A venit vremea când toţi ne grăbim, dar nimeni nu mai are loc să alerge.
Nici c-am băgat de seamă, însă. O auziţi? A venit toamna:

Decembrie 1916: cu gândul la „miracolul de pe Marna”, armata română se îneacă în dezastrul de pe Neajlov

Inspiraţi, probabil, de izbânda lui Mihai Viteazul pe malurile Neajlovului, sau mai degrabă doar disperaţi să-şi salveze capitala de ruşinea ocupaţiei, şefii armatei române au hotărât un altfel de Revelion pentru 1916: o luptă mare dusă cu oastea lor cea mică, chiar la porţile Bucureştilor.
Cu doi ani înainte, Franţa se aflase într-un rahat oarecum similar, din care a scăpat prin „miracolul de pe Marna”. Francofoni până în măduva oaselor, românii au aflat, însă, că Neajlovul nu e Marna, Bucureştiul nu avea un comandant precum Joseph Gallieni, oastea română era doar o întruchipare desculţă şi anemică a celei franceze iar Prezan, Averescu şi Iliescu luaţi la un loc nu cântăreau cât Papa Joffre într-o zi mai proastă.

Lung mai e drumul către cel mai frumos loc din lume (II) – Acţiunea autobuzul

Epopeea drumului către cel mai frumos loc din lume se încheie cu nouă kilometri de lacrimi şi sudoare, printre tarzani care nu vor să înțeleagă, într-o mașină care nu vrea să renunțe. Despre autogara Paşcani, un loc cu verdeaţă unde autobuzele nu mor niciodată şi întrecerile tovărăşeşti în care doar cei puternici se cocoaţă pe scaunele din mașină. Povestea întreagă, aici:

La Târgul Vitan, bişnița organizată e mama progresului în marşarier

Acolo unde prostia, sărăcia şi golănia clocesc laolaltă, România modernă pare un vis cronic de vară înzăpezit între Piața Bobocica și Târgul Vitan, pe care îl respiri, cu aburi la gură, în lumina hibernală a soarelui de ianuarie.
Pentru că gândul cel păcătos mi-a tulburat mințile să-mi cârpesc căruța pe bani puțini, m-am întors în timp vreo douăşcinci de ani, într-un peisaj postapocaliptic, suspendat între socialismul falimentar și capitalismul fără de capital. Aventura mea în târg, aici:

© 2017 Toate drepturile rezervate cristianacatrinei.ro.