Skip to content

Preludiu

Se crapă de ziuă

din scrâşnet de pleoape,

Clatindu-ne bezna în stropii de rouă

Te trage spre mine, lumină, aproape

Când soare şi lună, clipind amândouă,

Fărâme de zori.

 

Croindu-mi iluzii

din visuri jilave,

Mă urc pe picioare cu ochi încă stinşi.

Perdeaua de nori se-apleacă deoparte,

Mă scoate din noapte

Un nou început.

 

Ascunsă în somnuri, ţi-aştern dimineaţa:

Din cer mătur ceața

şi bruma pe străzi,

Sting stele şi lună, tot cerul îl sting,

Lumina cea oarbă, să n-o risipim.

 

O geană de soare te scaldă întinsă,

Iar lacrimi de lună îşi zvântă răcoarea.

Pribeagul amurg

de-acum e poveste,

Când noaptea cea lungă îşi plânge iertarea.

PS: sharing is caring, aşa că vă las la butoane, ca să puteţi da mai departe:

 

Published inPoesii

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

© 2017 Toate drepturile rezervate cristianacatrinei.ro.

Share This

Share this post with your friends!