Vremea protestelor noastre, în straiele de duminică

Buza asfaltată a Cotrocenilor, gândidă parcă anume să descurajeze petrecerile cu pancarte, găzduieşte mult aşteptata contramanifestaţie. Începe timid, cu câteva zeci de suflete zgribulite, înşirate lângă şosea ca vrăbiile pe firul de telegraf. Nu mă las păcălit de aparenţe, sub pufoaicele proletare zac luptători căliţi în  luptele de stradă ale cozilor ceauşiste.

• În faţa lor se înşiră jandarmii – grijă mare, băjeţi, n-aveţi voi pulane, cât au ei bastoane. De ce au trimis uniformele, nu ştiu, aici mai degrabă faci ordine cu ambulanţele de la Ana Aslan.

Pare genul de miting încropit cu un camion de zahăr şi ulei. Pancardele îmi spun că rândurile legiunii de protestatari sunt îngroşate cu oameni care nu văd dincolo de fundul sacoşei-cadou, de unde le zâmbeşte cadaveric un pui congelat.   #dragostea_trece_prin_stomac

• Hotnews: Utilizatori Facebook sustin ca au filmat si pozat autocare si microbuze care au adus manifestantii pro PSD de la Cotroceni.

Io zic să vă mai verificaţi sursele, unii par veniţi pe căruţe, doar că nu le-aţi dibuit voi bidiviii.   #şase_cai_frumoşi

• A venit seara, protestul de la Cotroceni s-a îngrăşat.

Nea Nelu şi-a mai revenit în simţiri, îşi aminteşte cu nostalgie de serile hibernale când se băgau portocale la alimentara din colţ. De lângă trotuarul îngust, aproape 2000 de oameni vor să alunge neamţul din ţară şi să oprească dezbinarea. Treaba pare serioasă, nu ca la golanii ăia cu lasere: aici vii, întrebi care-i ultima persoană şi te aşezi liniştit pe scăunel. Chiar dacă par resemnaţi, reacţionează pavlovian la vederea camerelor, când încep să se burzuluiască ameninţător către neamţul cel rău care sigur îi priveşte, speriat, la televizor. Crecă dacă le arunc pliante cu promoţii la tigăi, îi împrăştii mai abitir decât jandarmeria.     #găina_bătrână_face_manifestaţia_bună

• În piaţă, lume ca la pomană. Dacă s-ar ridica din morţi, Ceauşescu ar mai crăpa odată, ştiind că i-au spart recordul de la ultimul 23 august.

La 9 jumate, orologiul bate un sfert de milion. În rest, aici nu s-a schimbat nimic –multinaţionalele cu interese obscure, agenturile streine, maşina cu unde psihotronice, reptilienii cu coadă albastră, laserele primite de la Soros şi telefoanele cu lanternă se amestecă printre geci, abur, vuvuzele şi speranţa unor zile mai bune. Sau mai dezgheţate, măcar. Dau din coate şi ajung la gard. Primesc hârtii de la toată lumea, mă simt ca la Gaudeamus: un jandarm îmi dă un fluturaş despre cum să nu mi-o iau dacă vin ultraşii, iar cineva din mulţime mă cadoriseşte cu o foaie roşie pe care scrie Demisia. Ăsta-i sigur de-al lui Soros, dar până să-i cer şi solda pe ultimele şase zile, mi-a scăpat în mulţime. Şi manipulat, şi cu banii neîncasaţi.  #tineretul_din_ziua_de_azi

• E frig, iar noi am cam pierdut bucuria sănătoasă a iernilor copilăriei printre grijile cotidiene, alea care slăbesc trupul şi înrăiesc firea. N-ai tu fire în mustață, câte pneumonii cresc în piață!!!
  

• Cu mâinile degerate, mă scobesc de telefon, acolo e unda psihotronică, lanterna şi facebookul cel păcătos. Dezbinarea e substantivul zilei. E pe toate gardurile, toată lumea o învârte ca pe titirez.

Antena 3: “România dezbinată a ieşit în stradă”. Mă uit repede, speriat, în jurul meu. Mie îmi par destul de uniţi. Vouă?

Pe partea cealaltă, RTV oblojeşte mulţimea: “Aneta Stan şi Elena Merişoreanu, mesaje emoţionante în timpul dezbinării”.

În vreme ce protestatarii de la Cotroceni l-au încolţit pe Johannis, vorbeţii de la partide şi analiştii titulari în echipele gazdă au încercuit telespectatorii. Fiecare asudă la câte o televiziune de ştiri.

Iată cum dezbinarea lui Soros a căpătat contur – ea cuprinde nu doar manipulaţii, laserele şi căţeii, dar şi mesajele emoţionante, pline de folclor ale celor două cantautoare. Simt că mintea îmi pedalează în gol şi nu ştiu dacă mai sunt deprins cu mersul pe bicicletă.   #dacă_nu_cade_pică

• Se face ora ştiută de toată lumea, mai puţin de mine.

E zece jumate, iar gura de metrou trage mulţimea. aşa cum evacuarea de la chiuvetă soarbe apa, odată scăpată de povara dopului. Mă zbat, dau din mâni, mă proptesc în picioare ca măgarul la teleguţă dar valul de geci mă apropie tot mai mult de scări. Încerc să-i explic celui de lângă mine, care îmi scormoneşte coastele cu nişte coate excesiv de ascuţite, că io tre’ să ajung la maşină, nu la metrou. Degeaba. Brusc, drumul spre casă se lungeşte cu o haltă de metrou. Să fie primit.

• Teribila încercare a străzii se topeşte la căldura din faţa televizorului, unde găsesc o promisiune irezistibilă. România tv mă îmbie să aflu cine sunt cârtiţele infiltrate la vârful PSD.

Ţeapă. Am stat până în creierii nopţii, dar tot nu le-au dat în vileag. Se lasă greu, ca alea din grădina lui taică-miu, de la ţară. Încercaţi cu cioburi, beţele alea cu ultrasunete nu-s bune de nimic. Parol! Ori poate, după “noaptea, ca hoţii”, urmează ziua cârtiţei. Sau a cârtiţelor, neapărat infiltrate.

• Seara adânceşte misterul. Maestrul se întreabă, peltic, cine le-a dat manifestanţilor lasere.

Asta chiar e profundă. Cum cine? Agenţii acoperiţi infiltraţi de Soros printre extratereştri. Care extratereştri, paraşutaţi de americani în spatele liniilor democraţiei purpurii, au fătat 250 de mii de lanterne vii, tocmai în faţa Guvernului.   #cine_a_pus_lanterna_n_drum

• România TV: Dezamăgirea propagandei, protestatarii au scăzut participarea cu 95%

Din nou, Româniatv dă ora exactă pe strada adevărului. Dacă luni, la protest au fost 25 de mii, cinci la sută din cifra de duminică, atunci la mitingul ăla mare furăm juma’ de milion. Adică exact ce spuseră cu o zi mai devreme, că propaganda iohanistă n-a strâns meleonul promis, deci toată lumea civilizată poa’ să-şi facă din nou reclamă la RTV, că aici adevărul şade la loc de cinste.

• Seara se încheie într-o notă sumbră. La B1tv, Minerva tocmai ce ne-a proorocit că tensiunile vor continua până în martie.

Duminică, am văzut omenire ca în filmele cu chinezi. Cât frunza şi iarba din pădurea eminesciană, unde chiar erau destui copaci să adune un sfert de milion de suflete verzi. Acum, râul, ramul şi lăstarii zilei de mâine s-au adunat în pieţe. La 27 de ani de la revoluţie, copiii copiilor de la baricada Inter îşi cer porţia de libertate în frigul umed de Făurar. Alte vremuri, alţi jupâni, aceeaşi mizerie rece a iernilor învrăjbirii noastre.

Marți, am aflat că, de la primul “ghinion” scăpat în campanie şi până la cel aruncat de la tribuna plenului s-au schimbat multe. O fi bine, o fi rău? #altă_întrebare

PS: sharing is caring, aşa că vă las la butoane, ca să puteţi da mai departe: